TARA OAMENILOR CRESCUTI IN PESTERA SAU IN COPAC...

Il cam stiu. Il cheama Lexus Galati Aurelius Nabucodonosor Beemve :)).Si nu e vina lui. Face zilnic naveta, intre pestera si un copac. Nu-l vezi pe jos. Are stilul lui spectaculos si sare dintr-un loc direct in altul, fara macar sa traga bolovanul peste intrare. Casa lui e mereu in panta, daca tineti mortis sa-l intrebati. Cred ca il cunoasteti foarte bine si voi. L-ati vazut si in stanga, si in dreapta, si sus, si jos. E pretutindeni. Nu putem scapa.
Cel mai frustrant lucru la care ne vine sa ne gandim uneori este ca noi, fiecare om in parte, detinator de o oarecare cultura, un bun simt elementar si un respect desavarsit pentru toate vietatile si nevietatile din jur, n-am cerut nimanui sa ne nastem. Asta n-a fost o dorinta a noastra si vad ca trebuie sa ne cam chinuim acum. Asta e. Oamenii sunt diferiti chiar si cand provin din aceeasi mama. Atatea capete, atatea mentalitati. De pestera. De copac. Sa dam vina pe sistem, pe capra vecinului vesnic imuna la tipurile acestea noi de gripa, pe conduceri, pe criza, pe naiba mai stie ce. Dar stati, un geniu de origine germana, Goethe pe numele sau, spunea candva ca "viata nu-i a celor care pot, e a celor care vor". Am intalnit mai demult un om cu doua "cioturi" de maini lipite direct de umeri. Nu prea putea, insa voia si asta a fost de ajuns, acum fiind in fruntea unei companii care nu o duce deloc rau. Am intalnit un om la colt de strada, pe o bucata de carton, cu un ochi acoperit de un tifon, cersindu-si painea cea de toate zilele. Mi-a fost destul cat sa inteleg vorbele lui Goethe.
Haideti sa iesim in oras, sa ne plimbam prin parcuri, sa vedem filme la cinema, sa ne cumparam haine din mall, sa luam masa la un restaurant. Fara exceptie, dam peste reprezentanti din familiile Cefalis Latus, Manelaris Gutis, Cocalaris Bovinas, Dorobantus Terasis, Bambuchas Fitosenis si lista poate continua. Acestea sunt si vedetele din ziua de azi. Ce- Beligan, Visan, Pelea, Dinica, Piersic. Nu fac doi bani nici impreuna pana cand nu-si scot album cu Copilul de Haur sau nu fac copii cu Nikita. Intra vedetele! Cresc audientele, cresc veniturile din publicitate, creste IQ-ul acestei tari minunate, cu populatia sa care este.
S-ar putea sa fiu considerata de moda veche insa nu cred in toate mondenitatile astea. Imi doresc siguranta, libertate, calitate, educatie, lucruri de care ne indepartam tot mai mult. Si mai scrie undeva ca trebuie sa-ti iubesti seamanul ca pe tine insuti...Sa-i iubesc pe cei care ei insisi polueaza tara asta? Nu, multumesc. Solutiile sunt foarte putine si destul de greu de pus in practica.
Am putea sa incepem cu ziditul pesterilor cat timp ei sunt inca inauntru. Asta o sa le ia aerul pe care multi dintre ei si-l dau pretutindeni. Am putea sa taiem toti copacii luandu-ne si o zona de siguranta, de cateva sute de kilometri. Am putea sa-i imprumutam ideea lui Vonnegut, aceea cu pastilele anticonceptionale pentru toata viata, ca sa nu ne aglomeram. Am putea sa intervenim chirurgical, in sensul reatasarii cordonului ombilical, cu un capat legat de burtile imense si celalalt de un stalp rezistent. Ar merge mai bine si cu cordonul infasurat de cateva ori in jurul gatului :P. Sau cu un lant.:) Am putea sa ne organizam atat de bine, incat sa nu iesim din casa niciodata, rugandu-ne sa nu vina ei peste noi. Sau am putea pur si simplu sa o stergem naibii in alta parte, unde oamenii sunt altfel. Daca rezervam bilet de avion din timp, iesim chiar ieftin.
Nu vreau sa se creada ca fac discriminare,dar in momentul in care facem metenele unor oameni care nu spun nimic,desi vorbesc mult si prost,care sunt sclavi ai opulentei de prost gust,care nu au dat doi bani pe o carte in viata lor si care isi bat joc de oamenii care chiar muncesc pentru a si castiga painea ...nu pot sa nu ma revolt...stiu ce inseamna lipsa banilor,stiu ce inseamna sa nu dormi nopti pentru a castiga intr-o luna poate cat cheltuie altii intr-o noapte sa se distreze...dar nu asta ma deranjeaza -ce si cat cheltuie fiecare-ci modul in care sunt castigati acei bani ,si modul in care se promoveaza non-cultura in tara asta...
De ce sunt ei asa cum sunt? Depinde (cel mai bun raspuns, stiu; dar nu ma opresc aici). Pentru ca unii au primit dupa laptic Ferrari, altii au avut parintii prea ocupati cu divorturile, serviciul, puscaria, unii n-au frecventat nici gradinita, altii n-au pus mana in viata lor pe o carte, altii tanjesc dupa sutele de mii ale vecinei de optzeci de ani sau chiar dupa formele ei innebunitoare.
Pentru ca se stie - calea cea mai buna de la idee la succes este inovatia. Si de asta nu ducem lipsa, slava cerului. Asadar, ramane cum am stabilit, cu mentiunea ca recomand cu caldura primele solutii, asta pentru ca inca mai sustin ceea ce spuneam mai demult: traim intr-o tara frumoasa. Pacat ca unii oameni sunt asa cum sunt...
>
CHIAR : trebuie sa ne " revergoram" ca natie,"e multe rebuturi"...:))) ,vedeti si voi:)

BEAUTIFUL MIND

Aseara am discutat cu cineva despre filme,si‘A beautiful mind’ ( O minte sclipitoare)este unul din filmele carte mi a ramas in minte ,la fel ca si Propunere Indecenta sau Black Book : un film despre un castigator al premiului Nobel, un film incununat cu mai multe statuete Oscar, un film despre dragoste, despre incredere, despre infruntarea demonilor interiori, despre lectiile aspre ale vietii. Un film pe care nu-l vezi niciodata la fel fiindca de fiecare data intelegi mai mult sau pur si simplu altceva. Eu am invatat ca optimismul e greu de castigat, ca posibilitatea de a alege sa privesti paharul de la jumatate in jos este dificil de obtinut. Dar merita incercat.
O minte frumoasa priveste frumosul, alegand sa ingore uratul. Priveste realitate din acele cateva unghiuri care o avantajeaza. Se increde in oameni, cu riscul de a fi dezamagit, fiind constient ca alternativa, a-i considera pe toti mincinosi, il face pe el insusi intr-atat de urat, incat este de preferat sa isi raneasca inima din cand in cand. Vede frumosul intr-un parc in care sunt si flori si gunoaie. Judeca oamenii dupa suflet, nu dupa chip. Iubeste si este iubit fara a se intreba cat si de ce.
Mi-aduc aminte fara voie de ciobul de oglinda Craiesei Zapezilor si-mi imaginez ca ne-a sarit tuturor in ochi cate un fragment din blestemata sticla. Asa s-ar explica de ce vedem numai in tonuri cenusii, de ce privim paharul pe jumatate gol, de ce acordam prezumtia de vinovatie si abia apoi il lasam pe cel de langa noi sa isi castige inocenta.
Suntem, din pacate, un popor trist, a carui depresie s-a cronicizat. Ne apasa amarnic grijile pe umeri si am uitat cum sa ne mai bucuram de nimicuri. Tinerii sufera din dragoste, batranii plang de singuratate, adultii nu au timp sa-si inspecteze starile sufletesti. Ne amagim si ne mintim, ne detestam inainte de a ne iubi, suntem suspiciosi si vesnic nemultumiti. Nu avem timp sa fim fericiti, am renuntat la acest lux din pricina grijilor pentru ziua de maine. spun toate astea pt ca si eu fac acelasi lucru...uneori ma las prada deznadejdii si vad numai nuante de negru
A devenit un sport national sa-ti dai cu parerea referitor la criza financiara. Este la moda sa aproximezi cat va mai dura. Nu mai stim sa vorbim despre o carte sau un film bun, ne intalnim la cafele numai pentru a calcula. La ce bun? Din pacate, nici eu, nici tu nu vom putea opri declinul econimiei mondiale. Il putem ignora totusi.
Ar trebui sa incepem sa ne pricepem la a ignora uratul. Sa pornim in cautarea frumosului. A singurelor lucruri care raman ale noastre indiferent de bilanturi si curs valutar: iubirea si fericirea. Suntem atat de lacomi sa credem ca nu sunt de ajuns?
“Mereu am crezut in numere. In gandirea logica si ecuatii care iti dezvaluie un motiv. Dar dupa ce le-am urmarat pe acestea o viata intreaga, ma intreb, ce este cu adevarat logic? Cine decide motivul?
Cautarea mea m-a purtat pe taramul fizic, metafizic, cel al iluziilor… si inapoi. Si am facut cea mai importanta descoperire a carierei mele. Cea mai importanta descoperire a vietii mele. Singurele motive logice stau in caile misterioase ale ecuatiei iubirii.” (discursul lui John Nash la decernarea premiului Nobel in filmul A beautiful mind)